Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

meniu
AN 2016 - 2017
AN 2014 - 2015
AN 2013
AN 2012
AN 2011
AN 2010
CONTACT/Firmă încredere
 
Pune o intrebare ...
Contacteaza-ne live pe YM acum !
sau contacteaza-ne....

AS MERIDIANE SOCIO-CULTURALE
Str.Călinului nr. 19 
Sector 2, Bucureşti, ROMANIA
Cod  Fiscal :27129288 

contacteaza-ne Tel: 0745.769.302
 Mobil: 0729.132.475
Email:office@msc-org.ro
 
 
 
 
 
Timpul pentru Mobila de lux
 
Bookmark this site! Bookmark Meridiane Socio-Culturale

Really quite interesting and informative

HARTA NOUĂ A CENTRULUI VECHI AL CAPITALEI: peste 140 de restaurante, baruri şi locuri de distracţie din cel mai nou pol de atracţie al Bucureştilor

Centrul Vechi al Capitalei a devenit, în ultimii ani, polul de distracţie al Bucureştiului. El atrage în fiecare seară mii de români şi nu numai. Nu există expat sau turist străin care să nu fi petrecut o măcar o seară pe străzile Lipscani, Smârdan, Blănari, Covaci ori pe Strada Franceză.

În prezent, aici există peste 140 de localuri pentru toate gusturile, de la baruri şi restaurante, până la pub-uri şi bistrouri, în fiecare dintre ele proprietarii investind, în medie, între 30.000 şi 170.000 de euro. Banii s-au dus în renovări, amenajări şi utilarea spaţiilor care strâng ca un magnet mii de petrecăreţi în fiecare seară. Zona valorează la o analiză rapidă cel puţin 4,2 milioane de euro, ca investiţii, potrivit unor calcule gândul.

Cei mai mulţi întreprinzători aleg să se asocieze în grupuri de două sau trei persoane în vederea realizării unei investiţii în deschiderea unui local, indiferent de specificul acestuia. Sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor provin, de cele mai multe ori, din surse proprii, nu din credite bancare.

 

 

 

 

Care sunt cele mai "profitabile" străzi

"Cele mai căutate străzi pentru deschiderea de localuri în Centrul Vechi sunt, în prezent, Smârdan, Lipscani şi Strada Franceză, acestea având cel mai mare trafic", a declarat pentru gândul Radu Tănăsescu, managing partner al diviziei de retail din cadrul agenţiei imobiliare Coldwell Banker Affiliates. Aceste străzi au şi avantajul de a fi printre primele din zonă care au fost reabilitate de către autorităţile locale.

Din punct de vedere al potenţialului comercial, investitorii sunt sfătuiţi de către Tănăsescu să aleagă pentru deschiderea de localuri spaţii pe străzile Smârdan sau Lipscani. "Comercial, aş paria pe Şelari datorită traficului pietonal mare", este de părere Cristian Flavius, evaluator imobiliar acreditat.

Potrivit celor care şi-au deschis recent afaceri în Centrul Vechi, deocamdată nu se poate vorbi despre profit, investiţiile urmând să devină profitabile abia în câţiva ani. De aceea, pentru moment ei preferă să cheltuiască în continuare sume importante de bani pentru a-şi susţine afacerile.

În ceea ce priveşte costurile chiriilor, în zona centrului istoric acestea sunt cuprinse, în general, între 30 şi 40 euro/ mp lunar, în cazul străzilor secundare şi pot ajunge până la suma de 100 euro /mp în cazul spaţiilor aflate în clădirile de pe străzile principale, conform reprezentanţilor agenţiei imobiliare Coldwell Banker Affiliates. Cei interesaţi să cumpere un spaţiu comercial în zonă plătesc, în medie, între 2.500 şi 3.000 euro/mp, potrivit evaluatorului.

Harta localurilor din Centrul Vechi al Bucureştiului

Localuri noi în centrul istoric

Strada Lipscani

1. NOU! La Mama - restaurant cu specific românesc: gustare tradiţională 29,90 lei, bere 7 lei, cafea 5,9 lei, tort cu biscuiţi 12,4 lei.
2. Harley - bar: bere 5 lei.
3. Hanul cu tei Embassy - restaurant: pui cu ananas şi orez sălbatic 23 lei, bere 6 lei, Cheese Cake cu Caramel 16 lei.
4. NOU! Gang Lads - pub - Pina Colada 16 lei, salată de ton cu porumb dulce 20 lei, clătite cu îngheţată de vanilie, sos Bourbon şi portocale 13 lei.
5. NOU! Legacy - pub/ restaurant/ lounge
6. NOU! La Muse - pub - bere 7 lei, cocktailuri 17 lei, ceai 10 lei.
7. Old City -pub/ club/ lounge - muşchi de vită cu gorgonzola 53 lei, bere 7 lei, bruschete 10 lei.
8. Team Pub - pub - bere 5 lei, sandviş 7 lei, cocktail de fructe 10 lei.
9. NOU! The Gin Factory - pub cu specific irlandez - bere 7 lei, cidru 14 lei, cafea 8 lei, ciocolată caldă 12 lei.
10. Margo - lounge
11. The Valt - club - Cointreaupolitan 18 lei, bere 8 lei, cocktailuri fără alcool 15 lei.
12. Coffee Right (Gregory's) - fast food - salată de ciuperci 4,5 lei, Vanilla Ice 9 lei, cafea 4 lei.
13. NOU! Saray - restaurant cu specific turcesc - platou cu gustări asortate 20 lei, lahmacun 9 lei, künefe 15 lei.
14. City Grill - restaurant cu specific românsc - bere 7 lei, ciulama de pui şi ciuperci şi mămăliguţă 11 lei, salată asortată 8 lei, cremă de zahăr ars 5,5 lei.
15. NOU! Simbad - restaurant cu specific libanez - orez cu lapte 13 lei, humus cu carne si muguri de pin 16 lei, haloumi 20 lei, salată fatoush 13 lei.
16. Curtea Sarului - restaurant

Pe Strada Lipscani cea mai mare parte a localurilor sunt restaurante cu specific naţional, cum ar fi cel libanez, cel românesc sau cel turcers, dar şi pub-uri. Aici s-a deschis în urmă cu trei luni restaurantul cu specific turcesc "Saray". Alina Curteanu, unul dintre proprietarii localului, spune că investiţia iniţială s-a ridicat la suma de 100.000 de euro, aceasta constând în amenajarea şi renovarea spaţiului.

Sursa finanţării a fost în mare parte proprie, la care s-a adăugat un credit în valoare de 35.000 de euro. Fiecare dintre cei trei investitori au mai fost implicaţi şi în alte afaceri, în trecut. "Noi suntem prieteni buni. Nu am deschis restaurantul pentru a ne îmbogăţi. Oricum fiecare are, pe lângă local, şi o altă slujbă", povesteşte Alina Curteanu. Clienţii străini frecventează şi ei localul, în special cei germani, greci şi turci, spune aceasta, mai "ales pentru preparatele naturale, proaspete şi fără conservanţi pe care le pot găsi la noi".

Tot pe Lipscani s-a deschis la începutul lunii mai restaurantul cu specific libanez "Simbad", al cărui proprietar, Talal Kansou, mai deţine alte două restaurante în Bucureşti, unul dintre ele într-un mall. "Spaţiul a fost ocupat în trecut de o cofetărie, iar apoi de un fast food, de aceea a trebuit să schimbăm totul", explică David Prunaru, managerul localului, investiţia de 100.000 de euro a proprietarului.

Prunaru se mândreşte cu preparatele de calitate servite la restaurant şi spune că cea mai mare parte a ingredientelor sunt aduse din străinătate, în special din Libia şi Siria. Atunci când vine vorba despre clienţi, acesta susţine că jumătate dintre cei care vin la localul libanez sunt străini, dintre care se remarcă turiştii germani, englezi şi arabi. El estimează, de asemenea, că cei mai mulţi consumatori vizitează localul la sfârşit de săptămână, dar şi în timpul săptămânii după ora 21.00.

Lanţul de restaurante "La Mama" a deschis un nou local la începutul lunii august pe Strada Lipscani. Potrivit managerului Mihai Chefălanu, investiţia s-a ridicat la suma de 160.000 - 170.000 de euro, aceasta acoperind cheltuielile de renovare, de utilare şi pe cele legate de elementele decorative.

Chiria lunară se ridică la suma de 4.000 de euro, dar cu toate acestea, el susţine că investiţia va putea fi amortizată în cel mult un an şi jumătate. "Cred că în proporţie de 15 - 20% clienţii noştri sunt străini, în special francezi, germani şi vorbitori de limba engleză. Ei vin aici pentru preparatele specific româneşti ", ne-a spus Chefălanu. Pentru că vrea să acopere un număr cât mai mare de potenţiali clienţi, conducerea lanţului "La Mama" a hotărât să deschidă din toamnă şi un music pub lângă restaurant.

Strada Blănari

30. Shakespeare - cafenea/ bar - Espresso Martini 12 lei, bere 7,5 lei, rom 10 lei.
31. Club A - club - cafea 4 lei, rom 8 lei, bere 5 lei.
32. Argentin - terasă - bere 3 lei, alune 2,5 lei.
33. Godot Cafe Teatru - cafenea - fresh de fructe 10 lei, beer mix 12 lei, cafea 5 lei.
34. NOU! Excalibur - restaurant cu specific medieval
35. Club Chat Noir - club - bere 5 lei, lichior 10 lei, suc 5 lei.
36. Taverna Maria - restaurant cu specific grecesc
37. DDB Cafe - cafenea - cafea 5 lei, şampanie 120 lei, Irish cappuccino 11,9 lei.
38. Rococo - club/ lounge - cocktail 22 lei, long drinks 19 lei, tequila 13 lei.

Pe Strada Blănari din centrul istori al Capitalei turiştii şi nu numai pot găsi atât cafenele şi cluburi, cât şi restaurante cu specific naţional, dintre care un restaurant medial şi unul cu specific grecesc.

Tot aici proprietarii altor două localuri din Bucureşti au deschis recent un nou restaurant, de această dată cu specific medieval, numit "Excalibur", după ce au preluat spaţiul de la fosta proprietară care a renunţat la afacere şi după ce au investit în jur de 70.000 de euro în renovarea şi amenajarea acestuia.

"A fost o decizie de moment. Eu mă gândeam să deschid o cafenea pentru soţia mea, dar s-a ivit această ocazie. Persoana respectivă vindea afacerea pentru că nu se mai descurca şi aşa am preluat restaurantul", ne-a spus Paul Todoran, unul dintre investitori. Nemulţumit că autorităţile nu permit localurilor din centrul istoric să aibă sisteme de sonorizare proprii în exteriorul acestora, Todoran are în vedere organizarea unor recitaluri live de muzică medievală, în fiecare sâmbătă, pe terasa restaurantului.

Nici clienţii străini nu lipsesc, localul fiind vizitat, în general, de către germani, englezi şi greci, susţine patronul. Cea mai mare notă de plată s-a ridicat la suma de 50 de milioane de lei, în acest caz fiind vorba despre o petrecere organizată pentru angajaţii unei companii multinaţionale.

Strada Franceză

111. Sport Bar Cantina - restaurant - pizza 36 lei, cocktail cu alcool 15 lei, vin 40 lei.
112. Shaormerie - fast food
113. Buddha - restaurant cu specific chinezesc
114. Divan - restaurant cu specific turcesc - hummus 10 lei, kusbasili pide 28 lei, Gunun Corbasi 15 lei.
115. Unique - restaurant cu specific libanez
116. St. George - restaurant cu specific unguresc - tocăniţă de vită 19 lei, Steak à la St. George 65 lei, palincă 9,5 lei.
117. O'Hara - pub cu specific irlandez - bere 9 lei, vin 30 lei, cafea 16 lei.
118. NOU! Mojito Blues - cafenea
119. Cafe des Beaux Arts - cafenea - fresh de fructe 15 lei, cafea 10 lei, suc 6 lei.
120. La Bonne Bouche - bistro cu specific francez - tartarul de somon 26 lei, somon cu migdale si legume 42 lei, peste spada 52 lei.
121. NOU! Old City - pub
122. NOU! Il Peccato - restaurant cu specific italian
123. Bourbon - cafenea
124. NOU! The Twins - pub
125. NOU! La Mitocanu' - restaurant cu specific internaţional - salată 14 lei, bere 6 lei, piept de pui 19 lei.
126. NOU! Le Drakkar Pub - pub - cocktail 18 lei, meniul zilei 15 lei.
127. D'eight - pub - meniul zilei 16 lei.

La începutul lunii septembrie a anului trecut a apărut pe Strada Franceză cafeneaua "Mojito Blues". Proprietara, o româncă stabilită în Grecia, a cumpărat spaţiul pentru suma de 180.000 de euro, iar apoi a investit, alături de asociatul său aproape 40.000 de euro în amenajarea, renovarea şi mobilarea localului.

Banii investiţi au provenit din surse proprii, dar şi din împrumuturi de la prieteni, pentru că "băncile nu prea dau credite", spune asociatul şi administratorul cafenelei. E nemulţumit însă de costul legat de terasa cafenelei, care ajunge zilnic la 6 milioane de lei, "pentru a o putea menţine deschisă". Cu toate acestea, cei doi asociaţi sunt mândri de clienţii lor - de la Andrei Pleşu şi Mircea Dinescu la actorul american Cuba Gooding Jr, care a venit în România, în iulie, să filmeze "One in the Chamber", în regia lui William Kaufman.

Tot pe Stada Franceză, trei fraţi au investit 50.000 de euro pentru renovarea şi amenajarea pub-ului "The Twins". Această iniţiativă a apărut în urma faptului că cei trei au prieteni care au deschis la rândul lor localuri în zona, ne-a declarat Sorana Pârloagă, unul printre proprietari.

Ea spune că este încrezătoare în investiţia făcută şi că nu se teme de concurenţă pentru că "zona e în plină dezvoltare, iar Strada Franceză are potenţial". Proprietarii au în vedere o nouă investiţie prin care să schimbe identitatea localului şi sunt de părere că în cel mult un an şi jumătate afacerea va deveni cu adevărat una profitabilă. "Cei mai mulţi clienţi vin în weekend, iar străinii care ne calcă pragul sunt în general spanioli, germani şi englezi", mai spune pentru gândul Sorana Pârloagă.

 

Strada Covaci

100. Atelier Mecanic - bar/ cafenea
101. Oscar's - pub cu specific irlandez - suc 6 lei, bere 7 lei, bere la halbă 4,5 lei.
102. NOU! Open Door - pub - cafea 7lei, ceai 6 lei, sortiment special de cafea 14,5 lei.
103. NOU! 100 de beri - berărie - butoiaş de bere 80 de lei, sortimente de bere 7 - 45 lei.
104. 1974 Nişte domni şi fiii - bar
105. NOU! Curtea Voievozilor - terasă
106. NOU! Bel Mondo - restaurant cu specific italian
107. NOU! La Delicii - gelaterie
108. Curtea Berarilor - berărie - sortimente de bere 5 - 15 lei, tequila 5 lei.
109. Boma - pub - bere 7,5 lei, sortimente de pizza 15 - 24 lei.
110. Boulevard Pub - pub

Cei care vor să deguste îngheţată artizanală, cu arome dintre cele mai variate de la sortimente clasice, la cele inovative, cum ar fi cele din vin rose, din sparanghel sau sortimente speciale pentru diabetici, pot să viziteze gelateria "La Delicii", deschisă recent pe Strada Covaci.

Spaţiul a fost închiriat cu suma de 40 euro/mp, cele două investitoare care s-au hotătât să înceapă această afacere investind peste 60.000 de euro în utilaje, în reamenajarea spaţiului şi în renovarea sa. "Am vrut să păstrăm stilul şi atmosfera zonei, de aceea am ales mobilierul din centrele de antichităţi", ne-a spus Atena Balint, una dintre proprietare. Banii investiţi provin din surse proprii, având în vedere că ambele au şi alte afaceri în afară de administrarea localului, dar cele două au solicitat şi un leasing pentru o parte din utilaje. Cu toate acestea, proprietarele "nu mizează pe o creştere rapidă", dar speră ca în decurs de 3 - 6 luni afacerea să se autosusţină, iar apoi să reuşească să încaseze şi un profit.

După o investiţie de 30.000 de euro care a asigurat amenajarea, decorarea şi renovarea unei foste consignaţii, alţi doi asociaţi au reuşit să deschidă pub-ul "Open Door". Afacerea a mers mai greu la început din cauza lucrărilor de reabilitare a străzii, spune unul dintre proprietari, dar şi chiria a fost mult mai mică în acea perioadă.

"Lucrările au început pe data de 28 martie, iar noi am deschis în aprilie când deja strada era o groapă. Pe timpul lucrărilor chiria era la jumătate, dar în momentul în care ploua era noroi, iar atunci când era cald se făcea praf. De aceea oamenii treceau pe lângă clădiri cu ochii în pământ şi nu se opreau."

Cu toate acestea, unul dintre proprietarii localului este încrezător în investiţia provenită din surse proprii, pentru că "zona creşte, mai ales că apar şi magazinele de retail" şi aproximează că îşi va putea recupera banii în primăvara anului 2013.

Strada Gabroveni

87. Tuscany - restaurant cu specific italian -Fusilli del contadino 15 lei,Salmone e pompelmo 34 lei,Minestra ala Francesca 11 lei.
88. NOU! Little One - bar
89. My Dream - bar
90. NOU! Robin Hood - pub
91. Beer O'Clock - bar
92. B Club&Bar - club/ bar
93. Fire Club - club
94. Half Time - pub
95. The Elbow Room
96. Elephant - pub - cafenea - vinuri 6 - 400 lei, cocktail 15 lei, sortimente de bere 6 - 30 lei.
97. Evolution - pub
98. Bathory Pub - pub
99. NOU! Arthur - pub cu specific irlandez

Dacă vreţi să vă petreceţi seara alături de prieteni într-un pub, bar sau club, puteţi veni pe Strada Gabroveni unde aveţi o gamă variată de astfel de oferte.

Strada Smârdan

17. French Bakery - restaurant/ bistro - croissant au beurre 3,7 lei, chouquettes 6 pieces 10,9 lei, minicake chocolat 2,8 lei.
18. Rembrandt Hotel (Cafe Klein) - cafenea
19. Grand Cafe Van Gogh - cafenea - salată de fructe 10 lei, supă de curcan 13 lei, suc de fructe 13 lei.
20. Kartell Cafe - cafenea
44. Sushi Ko - restaurant cu specific japonez - legume pane cu sos tempura 25 lei, Ko Rolls Club 62 lei, Găluşti cu creveţi (4 bucăţi porţia) 34 lei.
46. Charme - restaurant cu specific mediteranean
47. Berăria Smârdan - restaurant/ pub - ciorbă 8 lei, garnitură 5 - 7 lei, pastramă de berbecuţ 28 lei.
48. Criss Cafe - cafenea - bere 6 - 12 lei, cafea şi ceaiuri 6 - 15 lei.
49. Pals Cafe - bistro/ bar - cafea 5 lei, sortimente de bere 4 - 11 lei, pieptul de pui cu ciuperci şi smântână 12 lei.
50. Little Bar - bar - bere 6 lei, cocktailuri 15 lei.
51. St. Patrick - pub cu specific irlandez/ restaurant - cafea 6,5 lei, cocktailuri cu specific irlandez 16 lei, Irish Breakfast 19 lei.
52. Old Town - bistro
53. The Barrel - restaurant/ pub
54. Grill N'Roses - restaurant/ cafenea - cartofi wedges 7 lei, cârnaţi afumaţi româneşti 12 lei, piersică la grătar cu îngheţată de vanilie 12 lei.
55. Chicken Staff - fast food - pulpe, aripioare, ciocanele, "muşchiuleţ de pui" 3,4 lei/100g.
56. NOU! Dam Beer House - berărie -
57. NOU! Storage Room - terasă - salată cu pui 18 lei, limonadă 13 lei, sortimente de bere 7 - 10 lei, long drinks 15 - 18 lei.
58. Les Bourgeois - bistro/ cafenea - limonade speciale 11 lei, salate 12 -15 lei, supă 8 lei.
59. Pizza&Paste - restaurant
60. Maccheroni - restaurant
61. Orient Express - bar/ bistro - omletă 7 lei, clătite cu şuncă şi ciuperci 20 lei, paste 16 lei.
62. Freddo Cafe - cafenea - long drinks 17 lei, salate 18 lei, cafea 7 - 13 lei.
63. Izzy Bar - bar
64. Corelli Wine Bar - bar
65. Brahaus 41 - restaurant cu specific german - paste 12 - 17, 5 lei, desert (tort de fructe, mousse, clătite) 8 - 9,4 lei, cocktailuri nonalcoolice 14 lei.
66. Scarlet Pub - pub cu specific irlandez
67. Arcade Cafe - cafenea - sortimente de cafea 8 - 13 lei, cocktail fără alcool 15 lei.
68. Clate - Crepes & Gelato Artigianale - gelaterie
69. The Vintage Pub - pub
70. Bernschutz&Co - ceainărie
71. Buen Humor Cafe - cafenea
72. Goblin - club
73. NOU! Dristor Kebab - fast food

Strada Smârdan cuprinde cele mai multe localuri din Centrul Vechi, de la baruri şi cafenele, până la fast food-uri şi restaurante. În fiecare seară, cele mai multe persoane care ajung în zona centrului istoric se opresc aici.

Strada Şelari şi Intrarea Şelari

74. NOU! Double Deuce's - restaurant
75. Divan Express - fast food
76. The Bankers - pub
77. Curtea Domnească - restaurant cu specific voievodal - ciorbă 8 lei, grătar 20 - 60 lei, pachet la sabie (cu pâine, garnitură şi salată) 48 lei.
78. Dolce Cafe - terasă/ bar
79. Oktoberfest - pub
80. Trinity College - pub
81. Bordello's - pub - whiskey 10 - 15 lei, vin 6 lei.
82. NOU! Simbio - cafenea - salată de ton şi legume la grătar cu pâine cu seminţe 13 lei, puiul la grătar marinat în sos de tequila şi lime 21 lei.
83. Bistro Latina - restaurant
84. NOU! Chez Simon - cafenea - caramel macchiato 12 lei, limonadă cu zmeură la carafă 11 lei.
85. Gyros Thessaloniki - fast food
86. Gara Lipscani - restaurant cu specific românesc

39. Colorteca - club
40. Tiki Bar - bar -
41. Getaway Club - club
42. Tralala Club - lounge
43. Interbelic Cocktail Bar - bar/ lounge

Cei care vor să îşi petreacă o seară într-un restaurant voievodal sau într-un club pot alege Strada Şelari care împreună cu Intrarea Şelari oferă celor care vizitează Centrul Vechi al Capitalei o gamă largă de oferte pentru toate gusturile.

Valea Regilor

132. Cafeneaua Egipteană - cafenea
133. Aida Cafe - cafenea
134. Rhapsody in Blue - cafenea
135. Blues Cafe - restaurant
136. Cafe Bistro Villacrosse - restaurant
137. Orient Cafe - cafenea - sortimente de cafea 5 - 8 lei, bere 5-10 lei, narghilele (cu arome de fructe, mentă şi trandafir) 12 lei.
138. Cafeneaua Nirvana - cafenea
139. Beer O'Clock - bar
140. Opium Stage Club - club - cafea 8 lei, cappuccino 10, cocktail 18-22 lei.
141. Aida Club - pub/ club

Frecventată de tineri şi adolescenţi, Valea Regilor oferă cea mai variată gamă de cafenele cu specific egiptean.

Strada Doamnei, Strada Toma Caragiu şi Strada Ion Ghica

21. Terasa Doamnei - restaurant cu specific românesc
22. Cafeneaua Liberă Brătianu - cafenea
29. Gallienus - restaurant cu specific internaţional
24. Gio Cafe - cafenea/ terasă/ restaurant
25. The Coffee Shop - cafenea
26. Jos Pălăria - pub/ bar
27. Bellini - restaurant
28. Vibe Café - cafenea

Strada Sf. Dumitru

128. La Comedie - bar
129. La Historia - pub - muşchi de vită cu sos de hrean 55 lei, caşcaval pane 13 lei.
130. Malagamba - restaurant
131. Cafeneaua Smârdan - cafenea

Ce avantaje ai dacă investeşti în Centrul Vechi

Avantajele pe care le au persoanele care vor să investească în deschiderea de localuri în centrul istoric sunt, din punctul de vedere al evaluatorului imobiliar, potenţialul turistic al zonei, traficul mare care potenţează magazinele şi terasele şi posibilitatea consolidării prin fonduri europene. La polul opus, principalele inconveniente cu care se confruntă proprietarii de localuri sunt lipsa de coerenţă în dezvoltarea zonei şi vechimea construcţiilor asociată cu starea precară a acestora. În general, în centrul istoric există atât clădiri construite la începutul secolului XIX, cât şi clădiri construite în perioada interbelică. O bilă neagră o reprezintă şi faptul că lucrările de reabilitare ale străzilor nu au fost încă finalizate.

 

 

Cum si-a produs si cheltuit Romania in ultimele 10 PIB-uri

De Mirel Palada | 6.11.2011 .

Criza ne ţine cu ochii pe PIB. În sfârşit, suntem foarte atenţi la bani. Şi cum se produc, şi cum se cheltuie. În analiza de mai jos, am folosit atât seria brută de date, cât mai ales pe cea ajustată sezonier. Oare evoluțiile din ultimii doi ani vorbesc de ieșirea din crizǎ sau nu?

Mai întâi, să ne uităm pe graficul care arată cursul PIB-ului de la revoluţie încoace:

 

 

 

 

 

Fig. 1. Evoluția PIB-ului, 1990 – 2011 (Q1).
Date trimestriale. $.
Sursa: INS
Notǎ: 1990 – 2000: aproximare trimestrialǎ proprie
pe baza datelor anuale

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

După cum se vede, e foarte probabil sǎ avem de-a face cu exemplu bine definit de double dip, de evoluție în W. Scade, crește, scade înapoi, crește. Întrebarea din minţile tuturora: oare continuǎ creșterea? Sau nu cumva se face triplu V?

Dincolo de evoluția generalǎ a PIB-ului, și mai importantǎ este structura sa. Cum se produce PIB-ul? Cum se cheltuie? Pe lîngǎ acestea douǎ, la fel de importantǎ este analiza structurii fluxului de intrǎri și ieșiri din țarǎ, a importurilor și exporturilor. Atît evoluția lor, cît mai ales evoluția sumei lor, a deficitului comercial sînt relevante pentru sǎnǎtatea economicǎ a României.

Sǎ le luǎm pe rînd.

PIB, structura de producţie

Fig. 2. PIB-ul României, structura producției.
Volume absolute
Sursa: INS

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

Ne folosim de datele puse la dispoziţie de INS. Momentul de plecare al analizei: 2000. Cea mai recentǎ datǎ a seriei temporale: trimestrul I 2011. Seria de date utilizatǎ este cea ajustatǎ sezonier și care a dat la o parte efectul inflației, totul fiind calculat în prețuri constante, ale anului de început al seriei: 2000.

Ce observǎm? Țara crește și noi o datǎ cu ea. Mai ales industria.

Cot la cot cu industria, comerțul. În perioada 2007 – 2008 comerțul reușește performanța de a depǎși pentru singura datǎ producția industrialǎ, o cocoașǎ de consum ostentativ și irațional bine definitǎ.

Vom vedea mai încolo cum aceastǎ perioadǎ 2007 – 2008 este de asemenea definitǎ de valori strigǎtoare la cer ale deficitului comercial. Acei doi ani au reprezentat pentru România o crizǎ de beție, a binge drinking, un dezmǎț de înghițire nemestecatǎ. Acum sîntem balonați și suferim.

Mai recent, în ultimii doi ani, dupǎ criza de la sfîrșitul lui 2008, observǎm o revenire bine definitǎ a industriei. De nouǎ trimestre industria merge din bine în mai bine, cum spunea fostul premier Tǎriceanu, duduie.

Tot în 2007 – 2008 observǎm anii de glorie ai construcțiilor. Practic în doi – trei ani de zile, din 2005 în 2008, sectorul construcțiilor s-a dublat ca valoare. Pe urmǎ criza a readus acest sector la nivelul anului 2007. În general, 2007 este în multe privințe nivelul la care mulți indicatori din economia româneascǎ au fost aduși înapoi: salarii, PIB, consum publicitate, sector construcții, numǎr de angajați.

Un alt domeniu pe care îl vedem încet-încet crescînd, o adevǎratǎ modificare structuralǎ, este cel al serviciilor. Avem de-a face cu creșterea ponderii sectorului terțiar în economie, fenomen bine evidențiat de istoria recentǎ a altor economii.

Agricultura bate pasul pe loc. Dincolo de fluctuațiile meteorologice, ea se menține la un nivel aproximativ constant. Ținînd însǎ cont ca PIB-ul tot crește, ponderea agriculturii ca procent scade, dupǎ cum vom vedea în graficul urmǎtor.

Fig. 3. PIB-ul României, structura producției.
% din total PIB
Sursa: INS

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

Dacǎ e sǎ calculǎm ponderea fiecǎrui sector de producție la fiecare moment trimestrial de mǎsurare, observǎm cǎ:

- industria se menține la aprox. 30%. Momentul de crizǎ 2008 – 2009 a dus la o scǎdere temporarǎ, dar în general ponderea industrialǎ este bine definitǎ și preponderentǎ în structura PIB-ului. Mai recent, avem de-a face cu o creștere a acestui sector economic. Se evidențiazǎ o structurǎ de țarǎ de Lumea a Doua.

- comerțul e pe locul doi, ocupînd în anii nebuni 2007-2008 chiar primul loc în structura PIB-ului. Ce consum ostentativ! Exact cum scapǎ copiii în magazinul de dulciuri, la fel au fǎcut și românii cînd în sfîrșit au început sǎ dea de bani. Să vedem însă cum arată deficitul comercial în acea perioadǎ.

- celelalte servicii se mențin constant pe poziția a treia, în zona lui 17-18% (o șesime din PIB). Structurǎ bine definitǎ și rezilientǎ.

- agricultura, deși în volume absolute e aproximativ constantǎ, scade ca pondere din total PIB, de la aprox. 15% la aprox. 10%. Alt semn de structurǎ de PIB de Lumea a Doua, de țǎri cu sector secundar predominant, care au fǎcut ieșirea din zona sectorului primar, dar nu au fǎcut încǎ total pasul în zona preponderenței serviciilor în economie.

- construcțiile au avut și ele momentul lor de glorie în 2007 – 2008. Acum își ling rǎnile.

Cum s-au consumat PIB-urile

În altǎ parte a tabelului pe care INS ni-l pune la dispoziție, avem și structura de cheltuieli.

Dincolo de disecǎrile analitice fine, putem sǎ agregǎm consumul în trei mari categorii:
- ce consumǎm, fie populația, fie statul?
- ce investim?
- ce punem deoparte (economisim) ori, din contrǎ, luǎm din altǎ parte (împrumutǎm)?

Din nou, analiza graficǎ o facem pe douǎ paliere: volume absolute și structurǎ procentualǎ din total PIB.

Pentru volumele absolute, folosim tot seriile de date ajustate sezonier și asanate din punct de vedere al inflației. Totul exprimat în prețuri constante, de început de serie temporalǎ, bani din anul 2000.

Fig. 4. Structura folosirii PIB-ului.
Volume absolute

Sursa: INS

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

Se observă cǎ am consumat din ce în ce mai mult.

Pe de o parte, e normal, pentru cǎ am și produs din ce în ce mai mult: a crescut PIB-ul. Per ansamblu, în aproximativ 10 ani, din 2000 pînǎ în 2011, consumul total (populație + administrație publicǎ) s-a dublat în volume absolute (dupǎ ce dǎm inflația la o parte).

De alfel, și ceilalți doi indicatori au fǎcut cam același lucru : pînǎ prin 2008 formarea brutǎ de capital fix s-a cam dublat, dar a venit criza și s-a pus frînǎ, revenindu-se la nivelul de acumulare din 2006.

Elementul final din ecuație, importul net (importuri minus exporturi, adicǎ deficitul comercial) a cunoscut și el o creștere continuǎ pînǎ în 2007 – 2008, perioadǎ în care pur și simplu a explodat, dupǎ care a venit criza și s-a așezat pe un nivel aproximativ constant, tot în zona anului 2006.

Dar partea cu adevǎrat interesantǎ este atunci cînd calculǎm aceste valori ca procent din total PIB. Aici e momentul adevǎrului : cît consumǎm ? cît punem deoparte ? de unde vine economisirea ?

Să ne uităm la ce a fost folosit PIB-ul:

Fig. 5. Structura folosirii PIB-ului.
Procente din total PIB

Sursa: INS

CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE

Aici este adevǎrata bubǎ a acestei țǎri, căci iată ce rezultă din acest tabel. Din punct de vedere al consumului pînǎ prin anul 2003-2004, pe vremea guvernului Nǎstase, consumam ceva mai puțin decît produceam, cam 85% din total PIB. Se cheamǎ cǎ aveam de unde sǎ punem și deoparte, sǎ contribuim la formarea brutǎ de capital fix (economisire, investiții).

Puneam deoparte cam 20% din PIB. Dar 85% și cu 20% dǎ mai mult de 100%, dǎ 105%. Cum de reușeam sǎ avem mai mulți bani decît total PIB?

Restul de 5% surplus erau de fapt împrumuturi din strǎinǎtate sub forma deficitului comercial : importuri minus exporturi. Deci puneam deoparte cam 15% din ce produceam în total, mai aduceam de afarǎ încǎ aprox. 5% și în total fǎceam un pachețel de bani de folosit mai departe (formarea brutǎ de capital fix), școli, autostrǎzi, aeroporturi, sǎli de sport etc, cam de 20% din PIB.

E mult? E puțin? Aici chiar nu mǎ pricep. Cândva se spunea cǎ un nivel de peste 30% e greu de atins și e specific unor țǎri bine organizate, cam autoritariene, care-și pun în cap cu tot dinadinsul sǎ-și facǎ infrastructurǎ. În rest, țǎrile democratice stau cam la zona de 15% – 25%.

Dar nu aici e problema. Problema începe prin 2004 – 2005. De atunci s-a dat drumul la consum și încet-încet consumul a ajuns sǎ acopere tot ce produceam în țarǎ, 100% din PIB, trecînd chiar și peste, în anii de consum irațional din 2007 – 2008.

Avenit criza, ne-am întors de la consum 105% din cît producem (consum pe datorie, adică), înapoi la 100%, dar nu reușim sǎ fim economi precum în prima jumǎtate a deceniului trecut.

Anii 2009-2010 sînt tot în zona consumului a tot ceea ce producem. 100%. Tot ce producem cheltuim, bǎgǎm în salarii, pensii, mîncare, mașini, vacanțe – pe ce toacǎ banii omul obișnuit, primǎria obișnuitǎ, consiliul județean obișnuit.

Însǎ țara pune mai departe bani deoparte, nu? Încǎ se face formare brutǎ de capital fix, în zona lui 15%. Însǎ, spre deosebire de anii 2000 – 2004, nu pe banii noștri, ci pe împrumut, pe ce intrǎ în România din alte țǎri.

Evident cǎ discuția va aluneca inevitabil în acuze politice. Se vor rosti nume: Nǎstase, Tǎriceanu, Bǎsescu, Boc. Dincolo de plăcerea fiecăruia de-a numi orice vinovat vrea el, rămâne constatarea: tot ce producem consumăm, dacǎ punem bani deoparte îi punem nu din banii noștri ci din ai altora. Ne cam amanetǎm viitorul, cum s-ar spune.

De remarcat din nou, de manierǎ cît se poate de sugestivǎ grafic, ponderea deșǎnțatǎ a importurilor în zona anilor 2007 – 2008, exact cînd și consumul ajunsese la paroxism. Adică: de prin 2005-2006 încoace am adus bani din alte țǎri tot într-o veselie, deci ne-am împrumutat, ca sǎ-i consumǎm, nu ca sǎ facem ceva durabil cu ei.

Încǎ ceva: la începutul anilor 2000 structura formǎrii brute de capital fix era de genul urmǎtor: un total de 20% din PIB din care 15% puneam noi, 5% puneau alții sub formǎ de împrumut. Deci tot ce se crea plusvaloare, investiție în țară era aproximativ trei pǎrți noi, o parte ei, strǎinii. Trei sferturi România nouǎ a noastrǎ, un sfert al lor. A fair deal, sǎ zicem.

În schimb, în ziua de azi tot ce se pune deoparte în țara asta este al lor, noi mulțumindu-ne sǎ cheltuim banii și sǎ nu contribuim deloc la bucata de Românie nou creatǎ. E toatǎ a lor, a italienilor, olandezilor, americanilor, rușilor, turcilor, chinezilor, FMI-ului, Bǎncii Mondiale, Uniunii Europene, de peste tot de unde în varii forme luǎm bani, fie sub formǎ de împrumut formal, fie sub forma mai insidioasǎ de deficit comercial. Momentul de vîrf al acestei structuri a PIB-ului a fost în perioada 2007 – 2008. O să ne mai permitem vreodată să facem aşa?

Complicated Mechanisms Explained in simple animations

Radial Engines                                                                    Steam engine Principe

Radial engines are used in aircrafts having propeller                    Steam engine once used in locomotives was based on the

 reciprocating principle as shown below                                       reciprocating principle as shown below

connected to the shaft delivering power in order

to produce thrust its basic mechanism is as follows

Sewing Machine                                                                Maltese Cross Mechanism       

                                                                                   this type of mechanism is used in clocks to power the second hand mov.

 

Manual Transmission Mechanism                                     Constant Velocity Joint  

The mechanism also called as “stick shift”                                      This mechanism is used in the front wheel drive cars

is used in cars to change gears mannually          

Torpedo-Boat destroyer System                                          Rotary Eingine

This system is used to destroy fleet in naval military operations.        Also called as Wankel engine is a type of internal

                                                                                                  combustion engine has a unique design that converts

                                                                                                  pressure into rotating  motion instead of reciprocating pistons 

                                                                                                                                               

 

 

Unesco adsum Asociatia arhetip cultural Alumnii Iulia Hasdeu Dacia Felix ATPL AUR Camera Deputatilor
FioreBlu Romania in dispora Scoala de teatru Si ro Spirit romanesc Fond
Romainia in lume DFana Ardea romanii din cehia
Sociological american ateliere educative Arcadia

msc-org.ro CopyRight © | All Rights Reserved Web Design | Creare Site Web | Creare Magazin Online - IT eXclusiv
Sitemap: [ FESTIVALURI NOI ] [ PLATĂ ONLINE ] [ CERCET. ŞTIINŢIF. ] [ F.PERFECTĂ/IMPERFECTĂ ] [ MEMBRU ] [ 2% ] [ GOLDEN TEAM ] [ PLATĂ ONLINE ] [ CONTACT ] [ HOME ]